Cărbunele rămâne cea mai mare sursă individuală de electricitate de pe Pământ. În 2024 a produs circa 34% din electricitatea lumii, aproximativ 10.600 TWh, potrivit Global Electricity Review 2025 al Ember. În spatele acestei cifre se află un combustibil surprinzător de variat, de la antracitul dur și lucios până la lignitul brun și friabil care e pe jumătate apă, plus un tip de centrală perfecționat de peste un secol. Ghidul explică ce este de fapt cărbunele, cum se compară diferitele sortimente și ce se întâmplă între depozitul de cărbune și linia de transport. Despre cine închide centrale și cine încă le construiește, citește Renunțarea la cărbune în lume.
Cum se formează cărbunele și de ce diferă sortimentele
Cărbunele e materie vegetală îngropată în mlaștini, apoi comprimată și încălzită de-a lungul a milioane de ani. Căldura și presiunea elimină încet apa, oxigenul și compușii volatili și lasă o proporție tot mai mare de carbon. Geologii numesc această evoluție grad de incarbonizare (rang). Cărbunele de rang scăzut e tânăr și umed. Cel de rang înalt e mai vechi, mai dens și mai bogat în energie.
| Rang | Conținut tipic de carbon | Umiditate (la extracție) | Conținut de energie (MJ/kg, în stare de livrare) | Utilizări principale |
|---|---|---|---|---|
| Lignit (cărbune brun) | 25–35% | 30–60% | 8–15 | Centrale amplasate lângă mină |
| Subbituminos | 35–45% | 15–30% | 18–24 | Producerea de electricitate |
| Bituminos | 45–86% | 2–15% | 24–32 | Electricitate, ciment, cărbune cocsificabil |
| Antracit | 86–97% | sub 15% | 26–33 | Încălzire, utilizări industriale speciale |
Intervalele urmează U.S. EIA și clasificările uzuale din industrie; straturile individuale variază mult. Cenușa (partea minerală care nu arde) și sulful contează la fel de mult ca rangul. Cărbunele subbituminos indonezian, calul de povară al centralelor din Asia, e apreciat în parte pentru că are puțină cenușă și puțin sulf, deși conținutul de energie e moderat, adesea 4.200–5.000 kcal/kg (circa 17,5–21 MJ/kg). Cărbunele energetic australian pentru export are de obicei în jur de 6.000 kcal/kg (circa 25 MJ/kg). Poți să le compari cu petrolul, gazul și lemnul în calculatorul de conținut energetic al combustibililor.
Cărbune energetic și cărbune metalurgic
Cea mai mare parte a cărbunelui e cărbune energetic, ars pentru căldură. Cumpărătorii plătesc energia, iar contractele ajustează prețul în funcție de puterea calorifică, cenușă și umiditate. Principalele repere pentru cărbunele transportat pe mare sunt Newcastle (Australia, 6.000 kcal/kg) și Richards Bay (Africa de Sud); indicii chinezești și indonezieni acoperă sortimentele inferioare. Le poți urmări pe pagina noastră cu prețurile cărbunelui.
Cărbunele metalurgic (cocsificabil) e un grup aparte de cărbuni bituminoși. Încălziți fără aer într-o baterie de cocsificare, se înmoaie, se umflă și se topesc într-un cocs, un carbon dur și poros care reduce minereul de fier și susține totodată încărcătura din furnal. Cărbunele cocsificabil e o piață mult mai mică, cam o zecime din producția mondială de cărbune, dar e greu de înlocuit. Pe filiera furnalului se produce circa 70% din oțelul lumii, iar worldsteel estimează consumul de cărbune la aproximativ 770 kg pe tona de oțel.
Producția mondială de cărbune a atins un record de circa 9 miliarde de tone în 2024, potrivit raportului Coal 2024 al IEA. China extrage cam jumătate, urmată de India, Indonezia, Statele Unite, Australia și Rusia.
În interiorul unei centrale pe cărbune pulverizat
Aproape toate grupurile mari pe cărbune de azi sunt centrale cu cărbune pulverizat (PC). Procesul merge în linie:
- Manipularea cărbunelui. Cărbunele sosește cu trenul, pe bandă transportoare sau cu nava și e depozitat. O centrală de 1.000 MW ține de obicei pe amplasament rezerve pentru câteva săptămâni.
- Măcinarea. Morile macină cărbunele într-o pulbere mai fină decât făina, cu majoritatea particulelor sub 75 de microni, ca să ardă aproape instantaneu.
- Cazanul. Aerul fierbinte suflă pulberea în focar, unde arde la circa 1.300–1.500 °C. Pereții, căptușiți cu mii de metri de țevi de oțel, absorb căldura și transformă apa sub presiune înaltă în abur.
- Turbina. Aburul se destinde prin treptele de înaltă, medie și joasă presiune ale turbinei, care se rotesc cu 3.000 rpm (rețele de 50 Hz) sau 3.600 rpm (60 Hz).
- Generatorul. Arborele turbinei antrenează un generator care produce electricitate la circa 20–25 kV, iar un transformator ridicător o aduce la tensiunea de transport.
- Condensatorul și răcirea. Aburul uzat se condensează înapoi în apă într-un condensator răcit cu apă de râu, de mare sau din turnuri de răcire, apoi pompele îl trimit din nou în cazan.
Gazele de ardere care ies din cazan trec prin instalațiile de reducere a poluării înainte să ajungă în coș. Un număr mai mic de centrale folosesc în schimb cazane cu strat fluidizat circulant (CFB), care ard cărbune concasat într-un strat de nisip fierbinte și calcar, la temperaturi mai joase. Cazanele CFB acceptă cărbune de calitate slabă, biomasă și deșeuri și rețin sulful chiar în focar.
Subcritic, supercritic, ultrasupercritic
Cu cât aburul e mai fierbinte și la presiune mai mare, cu atât turbina transformă în lucru mecanic o parte mai mare din căldura cărbunelui. Peste 22,1 MPa (punctul critic al apei), apa nu mai fierbe printr-o schimbare de fază distinctă, ceea ce permite cazane cu trecere unică și temperaturi mai mari ale aburului.
| Tehnologie | Presiunea aburului viu | Temperatura aburului | Randament net (PCI) | CO₂ pe kWh (huilă) |
|---|---|---|---|---|
| Subcritic | 16–18 MPa | ~540 °C | 33–37% | ~920–1.000 g |
| Supercritic | 23–25 MPa | 540–580 °C | 38–42% | ~800–880 g |
| Ultrasupercritic (USC) | 25–30 MPa | 580–620 °C | 42–47% | ~720–800 g |
| USC avansat (cercetare-dezvoltare) | 30–35 MPa | 700 °C+ | țintă ~48–50% | ~670 g |
Valorile sunt intervale tipice din datele IEA și ale producătorilor. China a construit cea mai mare flotă USC din lume, iar unele dintre cele mai bune grupuri ale ei raportează randamente nete de aproape 46–48%. Flota Indiei e mai tânără decât cea europeană, dar în mare parte subcritică, în parte pentru că cărbunele indian are mult conținut de cenușă (adesea 30–45%).
Consumul specific de căldură: cifra urmărită de ingineri
Operatorii de centrale vorbesc de obicei despre consumul specific de căldură (heat rate), nu despre randament: câtă energie din combustibil e nevoie pentru un kWh. E pur și simplu inversul randamentului. Convențiile de unități le găsești în glosar, la consum specific de căldură.
Exemplu: un grup supercritic de 1,000 MW cu randament de 40% Consum specific = 3,600 ÷ 0.40 = 9,000 kJ/kWh Consum de cărbune la sarcină maximă (cărbune de 25 MJ/kg) = 1,000,000 kWh × 9,000 kJ/kWh ÷ 25,000 kJ/kg ≈ 360,000 kg/h ≈ 360 t/h ≈ 8,640 t/zi CO₂ pe kWh de electricitate = 0.34 kg CO₂ pe kWh de combustibil (huilă) ÷ 0.40 ≈ 0.85 kg CO₂/kWh
La un grup mare, un punct procentual de randament în plus reduce factura de cărbune și emisiile de CO₂ cu circa 2,5%. De aceea centralele investesc mult în modernizarea turbinelor, curățarea țevilor din cazan și un vid mai bun în condensator. Fă-ți propriile calcule în calculatorul de CO₂ pentru electricitate.
Controlul emisiilor: ce iese pe coș
Arderea cărbunelui eliberează mult mai mult decât CO₂. Centralele moderne înșiră mai multe sisteme de curățare unul după altul:
- Electrofiltrele (ESP) sau filtrele cu saci încarcă electric și colectează particulele de cenușă zburătoare, eliminând peste 99% din praf (ca masă).
- Desulfurarea gazelor de ardere (FGD), de obicei cu scrubere umede pe bază de calcar, reține circa 90–98% din dioxidul de sulf și produce gips care poate ajunge în plăcile de gips-carton.
- Reducerea catalitică selectivă (SCR) injectează amoniac peste un catalizator și transformă 80–90% din oxizii de azot în azot și apă. Arzătoarele cu NOx redus ajută și ele, mai devreme în proces.
- Injecția de cărbune activ reține mercurul în unele jurisdicții, inclusiv în SUA, conform regulilor MATS.
Aceste sisteme costă bani și consumă câteva procente din producția centralei, așa că multe centrale mai vechi din țările cu venituri mai mici funcționează încă fără echipare completă. Niciunul nu atinge CO₂-ul. Pentru captarea lui e nevoie de o instalație separată de post-combustie; vezi Captarea și stocarea carbonului pe înțeles. Arderea cărbunelui lasă și cantități mari de cenușă, care fie se vinde pentru ciment și beton, fie se depozitează în iazuri și depozite.
Unde funcționează azi centralele pe cărbune
China și India au produs împreună cam două treimi din electricitatea pe bază de cărbune a lumii în 2024. Cărbunele a asigurat circa 58% din electricitatea Chinei și în jur de 75% din cea a Indiei, potrivit Ember. Ambele țări adaugă cantități record de solar și eolian, dar creșterea cererii a ținut producția din cărbune aproape de vârf.
În Asia de Sud-Est, cărbunele a crescut în ultimul deceniu mai repede decât în orice altă regiune. Malaezia importă aproape tot cărbunele, mai ales din Indonezia, Australia și Rusia, și îl arde în câteva centrale mari de pe coastă:
| Centrală (Malaezia Peninsulară) | Putere aprox. | Observații |
|---|---|---|
| Manjung (Janamanjung), Perak | ~4.100 MW | Cinci grupuri, inclusiv două mai noi de ~1.000 MW, supercritic/USC |
| Jimah și Jimah East, Negeri Sembilan | ~3.400 MW | Jimah East are două grupuri ultrasupercritice de 1.000 MW |
| Tanjung Bin, Johor | ~3.100 MW | Include un grup supercritic de 1.000 MW |
| Kapar, Selangor | ~1.500 MW (grupurile pe cărbune) | Centrală mai veche, pe mai mulți combustibili |
Puterile sunt aproximative, rotunjite din datele publicate de operatori. Cărbunele a reprezentat în ultimii ani circa 40% sau mai mult din producția de electricitate a Malaeziei (Ember), iar National Energy Transition Roadmap al guvernului prevede să nu se mai construiască centrale pe cărbune și retragerea treptată a celor existente până în jurul lui 2044. Vezi profilul Malaeziei, cum funcționează sistemul electric al Malaeziei și secțiunea despre electricitatea din Malaezia.
Concluzii practice
- Cărbunele se vinde după energie, cenușă și sulf, nu doar la tonă. Lignitul are cam o treime din energia pe kilogram a unui cărbune bituminos bun.
- Randamentul centralelor variază între 33% și circa 47%. Fiecare punct de randament reduce consumul de combustibil și CO₂-ul cu aproximativ 2,5%.
- Instalațiile moderne rezolvă bine praful, SO₂ și NOx; pentru CO₂ e nevoie de echipamente separate de captare, pe care puține centrale le au.
- Cărbunele domină încă producția de electricitate în China, India, Indonezia și mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce în Europa și America de Nord scade rapid.
Pentru datele fiecărei țări, explorează secțiunea despre cărbune, pagina tehnologiei cărbunelui și harta mondială a centralelor electrice.
Calculatoare pentru acest subiect
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre cărbunele energetic și cel cocsificabil?
Ce randament are o centrală pe cărbune?
Cât CO₂ emite electricitatea din cărbune?
De ce are lignitul un conținut de energie atât de scăzut?
Mai folosește Malaezia cărbune pentru electricitate?
Cât cărbune arde o centrală de 1.000 MW?
Surse și referințe
Cifrele din acest ghid sunt intervale tipice, preluate din sursele de mai sus; valorile tale depind de locație, prețuri și echipamente. Pentru estimări adaptate locului tău, folosește calculatoarele recomandate.