Ghid · Cărbune

Tipuri de cărbune și cum funcționează o centrală pe cărbune

De la antracit la lignit, cărbune energetic și cocsificabil și cum produce curent o centrală pe cărbune: cazane, parametri abur, randament, consum specific, filtre.

Actualizat la 7 min de lectură 1.709 de cuvinte

Cărbunele rămâne cea mai mare sursă individuală de electricitate de pe Pământ. În 2024 a produs circa 34% din electricitatea lumii, aproximativ 10.600 TWh, potrivit Global Electricity Review 2025 al Ember. În spatele acestei cifre se află un combustibil surprinzător de variat, de la antracitul dur și lucios până la lignitul brun și friabil care e pe jumătate apă, plus un tip de centrală perfecționat de peste un secol. Ghidul explică ce este de fapt cărbunele, cum se compară diferitele sortimente și ce se întâmplă între depozitul de cărbune și linia de transport. Despre cine închide centrale și cine încă le construiește, citește Renunțarea la cărbune în lume.

Cum se formează cărbunele și de ce diferă sortimentele

Cărbunele e materie vegetală îngropată în mlaștini, apoi comprimată și încălzită de-a lungul a milioane de ani. Căldura și presiunea elimină încet apa, oxigenul și compușii volatili și lasă o proporție tot mai mare de carbon. Geologii numesc această evoluție grad de incarbonizare (rang). Cărbunele de rang scăzut e tânăr și umed. Cel de rang înalt e mai vechi, mai dens și mai bogat în energie.

Rang Conținut tipic de carbon Umiditate (la extracție) Conținut de energie (MJ/kg, în stare de livrare) Utilizări principale
Lignit (cărbune brun) 25–35% 30–60% 8–15 Centrale amplasate lângă mină
Subbituminos 35–45% 15–30% 18–24 Producerea de electricitate
Bituminos 45–86% 2–15% 24–32 Electricitate, ciment, cărbune cocsificabil
Antracit 86–97% sub 15% 26–33 Încălzire, utilizări industriale speciale

Intervalele urmează U.S. EIA și clasificările uzuale din industrie; straturile individuale variază mult. Cenușa (partea minerală care nu arde) și sulful contează la fel de mult ca rangul. Cărbunele subbituminos indonezian, calul de povară al centralelor din Asia, e apreciat în parte pentru că are puțină cenușă și puțin sulf, deși conținutul de energie e moderat, adesea 4.200–5.000 kcal/kg (circa 17,5–21 MJ/kg). Cărbunele energetic australian pentru export are de obicei în jur de 6.000 kcal/kg (circa 25 MJ/kg). Poți să le compari cu petrolul, gazul și lemnul în calculatorul de conținut energetic al combustibililor.

Cărbune energetic și cărbune metalurgic

Cea mai mare parte a cărbunelui e cărbune energetic, ars pentru căldură. Cumpărătorii plătesc energia, iar contractele ajustează prețul în funcție de puterea calorifică, cenușă și umiditate. Principalele repere pentru cărbunele transportat pe mare sunt Newcastle (Australia, 6.000 kcal/kg) și Richards Bay (Africa de Sud); indicii chinezești și indonezieni acoperă sortimentele inferioare. Le poți urmări pe pagina noastră cu prețurile cărbunelui.

Cărbunele metalurgic (cocsificabil) e un grup aparte de cărbuni bituminoși. Încălziți fără aer într-o baterie de cocsificare, se înmoaie, se umflă și se topesc într-un cocs, un carbon dur și poros care reduce minereul de fier și susține totodată încărcătura din furnal. Cărbunele cocsificabil e o piață mult mai mică, cam o zecime din producția mondială de cărbune, dar e greu de înlocuit. Pe filiera furnalului se produce circa 70% din oțelul lumii, iar worldsteel estimează consumul de cărbune la aproximativ 770 kg pe tona de oțel.

Producția mondială de cărbune a atins un record de circa 9 miliarde de tone în 2024, potrivit raportului Coal 2024 al IEA. China extrage cam jumătate, urmată de India, Indonezia, Statele Unite, Australia și Rusia.

În interiorul unei centrale pe cărbune pulverizat

Aproape toate grupurile mari pe cărbune de azi sunt centrale cu cărbune pulverizat (PC). Procesul merge în linie:

  1. Manipularea cărbunelui. Cărbunele sosește cu trenul, pe bandă transportoare sau cu nava și e depozitat. O centrală de 1.000 MW ține de obicei pe amplasament rezerve pentru câteva săptămâni.
  2. Măcinarea. Morile macină cărbunele într-o pulbere mai fină decât făina, cu majoritatea particulelor sub 75 de microni, ca să ardă aproape instantaneu.
  3. Cazanul. Aerul fierbinte suflă pulberea în focar, unde arde la circa 1.300–1.500 °C. Pereții, căptușiți cu mii de metri de țevi de oțel, absorb căldura și transformă apa sub presiune înaltă în abur.
  4. Turbina. Aburul se destinde prin treptele de înaltă, medie și joasă presiune ale turbinei, care se rotesc cu 3.000 rpm (rețele de 50 Hz) sau 3.600 rpm (60 Hz).
  5. Generatorul. Arborele turbinei antrenează un generator care produce electricitate la circa 20–25 kV, iar un transformator ridicător o aduce la tensiunea de transport.
  6. Condensatorul și răcirea. Aburul uzat se condensează înapoi în apă într-un condensator răcit cu apă de râu, de mare sau din turnuri de răcire, apoi pompele îl trimit din nou în cazan.

Gazele de ardere care ies din cazan trec prin instalațiile de reducere a poluării înainte să ajungă în coș. Un număr mai mic de centrale folosesc în schimb cazane cu strat fluidizat circulant (CFB), care ard cărbune concasat într-un strat de nisip fierbinte și calcar, la temperaturi mai joase. Cazanele CFB acceptă cărbune de calitate slabă, biomasă și deșeuri și rețin sulful chiar în focar.

Subcritic, supercritic, ultrasupercritic

Cu cât aburul e mai fierbinte și la presiune mai mare, cu atât turbina transformă în lucru mecanic o parte mai mare din căldura cărbunelui. Peste 22,1 MPa (punctul critic al apei), apa nu mai fierbe printr-o schimbare de fază distinctă, ceea ce permite cazane cu trecere unică și temperaturi mai mari ale aburului.

Tehnologie Presiunea aburului viu Temperatura aburului Randament net (PCI) CO₂ pe kWh (huilă)
Subcritic 16–18 MPa ~540 °C 33–37% ~920–1.000 g
Supercritic 23–25 MPa 540–580 °C 38–42% ~800–880 g
Ultrasupercritic (USC) 25–30 MPa 580–620 °C 42–47% ~720–800 g
USC avansat (cercetare-dezvoltare) 30–35 MPa 700 °C+ țintă ~48–50% ~670 g

Valorile sunt intervale tipice din datele IEA și ale producătorilor. China a construit cea mai mare flotă USC din lume, iar unele dintre cele mai bune grupuri ale ei raportează randamente nete de aproape 46–48%. Flota Indiei e mai tânără decât cea europeană, dar în mare parte subcritică, în parte pentru că cărbunele indian are mult conținut de cenușă (adesea 30–45%).

Consumul specific de căldură: cifra urmărită de ingineri

Operatorii de centrale vorbesc de obicei despre consumul specific de căldură (heat rate), nu despre randament: câtă energie din combustibil e nevoie pentru un kWh. E pur și simplu inversul randamentului. Convențiile de unități le găsești în glosar, la consum specific de căldură.

Consum specific (kJ/kWh) = 3,600 ÷ randament Consum specific (Btu/kWh) = 3,412 ÷ randament

Exemplu: un grup supercritic de 1,000 MW cu randament de 40% Consum specific = 3,600 ÷ 0.40 = 9,000 kJ/kWh Consum de cărbune la sarcină maximă (cărbune de 25 MJ/kg) = 1,000,000 kWh × 9,000 kJ/kWh ÷ 25,000 kJ/kg ≈ 360,000 kg/h ≈ 360 t/h ≈ 8,640 t/zi CO₂ pe kWh de electricitate = 0.34 kg CO₂ pe kWh de combustibil (huilă) ÷ 0.40 ≈ 0.85 kg CO₂/kWh

La un grup mare, un punct procentual de randament în plus reduce factura de cărbune și emisiile de CO₂ cu circa 2,5%. De aceea centralele investesc mult în modernizarea turbinelor, curățarea țevilor din cazan și un vid mai bun în condensator. Fă-ți propriile calcule în calculatorul de CO₂ pentru electricitate.

Controlul emisiilor: ce iese pe coș

Arderea cărbunelui eliberează mult mai mult decât CO₂. Centralele moderne înșiră mai multe sisteme de curățare unul după altul:

  • Electrofiltrele (ESP) sau filtrele cu saci încarcă electric și colectează particulele de cenușă zburătoare, eliminând peste 99% din praf (ca masă).
  • Desulfurarea gazelor de ardere (FGD), de obicei cu scrubere umede pe bază de calcar, reține circa 90–98% din dioxidul de sulf și produce gips care poate ajunge în plăcile de gips-carton.
  • Reducerea catalitică selectivă (SCR) injectează amoniac peste un catalizator și transformă 80–90% din oxizii de azot în azot și apă. Arzătoarele cu NOx redus ajută și ele, mai devreme în proces.
  • Injecția de cărbune activ reține mercurul în unele jurisdicții, inclusiv în SUA, conform regulilor MATS.

Aceste sisteme costă bani și consumă câteva procente din producția centralei, așa că multe centrale mai vechi din țările cu venituri mai mici funcționează încă fără echipare completă. Niciunul nu atinge CO₂-ul. Pentru captarea lui e nevoie de o instalație separată de post-combustie; vezi Captarea și stocarea carbonului pe înțeles. Arderea cărbunelui lasă și cantități mari de cenușă, care fie se vinde pentru ciment și beton, fie se depozitează în iazuri și depozite.

Unde funcționează azi centralele pe cărbune

China și India au produs împreună cam două treimi din electricitatea pe bază de cărbune a lumii în 2024. Cărbunele a asigurat circa 58% din electricitatea Chinei și în jur de 75% din cea a Indiei, potrivit Ember. Ambele țări adaugă cantități record de solar și eolian, dar creșterea cererii a ținut producția din cărbune aproape de vârf.

În Asia de Sud-Est, cărbunele a crescut în ultimul deceniu mai repede decât în orice altă regiune. Malaezia importă aproape tot cărbunele, mai ales din Indonezia, Australia și Rusia, și îl arde în câteva centrale mari de pe coastă:

Centrală (Malaezia Peninsulară) Putere aprox. Observații
Manjung (Janamanjung), Perak ~4.100 MW Cinci grupuri, inclusiv două mai noi de ~1.000 MW, supercritic/USC
Jimah și Jimah East, Negeri Sembilan ~3.400 MW Jimah East are două grupuri ultrasupercritice de 1.000 MW
Tanjung Bin, Johor ~3.100 MW Include un grup supercritic de 1.000 MW
Kapar, Selangor ~1.500 MW (grupurile pe cărbune) Centrală mai veche, pe mai mulți combustibili

Puterile sunt aproximative, rotunjite din datele publicate de operatori. Cărbunele a reprezentat în ultimii ani circa 40% sau mai mult din producția de electricitate a Malaeziei (Ember), iar National Energy Transition Roadmap al guvernului prevede să nu se mai construiască centrale pe cărbune și retragerea treptată a celor existente până în jurul lui 2044. Vezi profilul Malaeziei, cum funcționează sistemul electric al Malaeziei și secțiunea despre electricitatea din Malaezia.

Concluzii practice

  • Cărbunele se vinde după energie, cenușă și sulf, nu doar la tonă. Lignitul are cam o treime din energia pe kilogram a unui cărbune bituminos bun.
  • Randamentul centralelor variază între 33% și circa 47%. Fiecare punct de randament reduce consumul de combustibil și CO₂-ul cu aproximativ 2,5%.
  • Instalațiile moderne rezolvă bine praful, SO₂ și NOx; pentru CO₂ e nevoie de echipamente separate de captare, pe care puține centrale le au.
  • Cărbunele domină încă producția de electricitate în China, India, Indonezia și mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce în Europa și America de Nord scade rapid.

Pentru datele fiecărei țări, explorează secțiunea despre cărbune, pagina tehnologiei cărbunelui și harta mondială a centralelor electrice.

Calculatoare pentru acest subiect

Energia combustibililor și CO₂ Energia (puterea calorifică inferioară și superioară) și CO₂-ul pentru 21 de combustibili: motorină, benzină, GPL, gaz natural, diverse sorturi de cărbune, lemne, peleți, hidrogen, etanol, kerosen și uraniu. Din prețul pe care îl plătești calculează și costul real al fiecărui kWh de căldură. Electricitate kWh → CO₂ Transformă orice cantitate de electricitate în CO₂ pe baza celei mai recente intensități medii a emisiilor rețelei din peste 210 țări și îți arată cât ar emite aceiași kWh în rețele mai curate sau mai poluante. Convertor unități de energie Transformă orice cantitate de energie între jouli, wați-oră, calorii, BTU, therm, tone echivalent petrol sau cărbune, barili echivalent petrol, electronvolți și foot-pound. Vezi toate unitățile deodată, plus echivalențe din viața reală. Factor de capacitate Factorul de capacitate = energia produsă efectiv ÷ (puterea instalată × ore). Calculează-l din datele de producție, transformă un factor de capacitate în MWh sau află puterea necesară, apoi compară cu valorile tipice pentru nuclear, eolian, solar, hidro și gaz. Calculator LCOE Capex, O&M fix și variabil, combustibil și consum specific de căldură, factor de capacitate, durată de viață, WACC, durata construcției, degradare și prețul carbonului → costul nivelat pe MWh, defalcat pe componente și comparat cu 11 tehnologii.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre cărbunele energetic și cel cocsificabil?
Cărbunele energetic se arde pentru căldură, mai ales în centrale electrice și cuptoare de ciment, și se cumpără după conținutul de energie. Cărbunele cocsificabil (metalurgic) e un cărbune bituminos cu puțină cenușă și sulf, care se înmoaie și se resolidifică la încălzire și dă un cocs destul de rezistent ca să susțină încărcătura dintr-un furnal. Cărbunele cocsificabil e mai rar și se vinde de obicei mai scump.
Ce randament are o centrală pe cărbune?
Grupurile subcritice mai vechi transformă în electricitate circa 33–37% din energia cărbunelui. Cele supercritice ajung la aproximativ 38–42%, iar cele mai bune centrale ultrasupercritice la 44–47% (raportat la puterea calorifică inferioară). Restul se pierde sub formă de căldură în apa de răcire și în gazele de ardere.
Cât CO₂ emite electricitatea din cărbune?
De regulă 750–1.000 g CO₂ pe kWh la huilă și 950–1.200 g la lignit, în funcție de randamentul centralei. Asta înseamnă de două-trei ori mai mult decât o centrală modernă pe gaz cu ciclu combinat.
De ce are lignitul un conținut de energie atât de scăzut?
Lignitul e un cărbune tânăr din punct de vedere geologic, care mai conține 30–60% apă și mai puțin carbon fix. O mare parte din căldura lui se duce pe evaporarea umidității, așa că dă circa 8–15 MJ/kg în starea în care e extras, față de 24–30 MJ/kg la un cărbune bituminos bun. E prea umed și prea greu ca să fie transportat departe, de aceea centralele pe lignit stau lângă mină.
Mai folosește Malaezia cărbune pentru electricitate?
Da. Centrale mari pe cărbune importat, precum Manjung, Jimah, Tanjung Bin și Kapar, asigură o parte importantă din electricitatea Malaeziei Peninsulare, cărbunele având în ultimii ani o pondere de circa 40% sau mai mult din producția națională, potrivit Ember. Guvernul s-a angajat să nu mai construiască centrale pe cărbune și să renunțe la ele până în jurul lui 2044.
Cât cărbune arde o centrală de 1.000 MW?
La un randament de 40% și la putere maximă, o centrală de 1.000 MW care arde cărbune de 25 MJ/kg consumă circa 360 de tone pe oră, adică în jur de 8.600 de tone pe zi. Pe un an, la un factor de capacitate de 60%, asta înseamnă aproape 1,9 milioane de tone.

Surse și referințe

  1. Ember: Global Electricity Review 2025
  2. IEA: Coal 2024: Analysis and forecast to 2027
  3. U.S. EIA: Coal explained: types of coal
  4. worldsteel: Steel and raw materials fact sheet
  5. Energy Institute: Statistical Review of World Energy 2025

Cifrele din acest ghid sunt intervale tipice, preluate din sursele de mai sus; valorile tale depind de locație, prețuri și echipamente. Pentru estimări adaptate locului tău, folosește calculatoarele recomandate.