Captarea și stocarea carbonului preia dioxidul de carbon de la un coș de fum sau dintr-un proces industrial, îl comprimă și îl pompează adânc în subteran, unde rămâne. Tehnologia funcționează la scară mare din 1996. În paralel, are în spate o listă lungă de proiecte anulate, cu bugete depășite sau care au captat mai puțin decât promiseseră. Aproape toate scenariile climatice ale IPCC și IEA se bazează pe ea pentru ciment, chimicale și o parte din producția de electricitate, deci merită să știi exact cum stau lucrurile. Ghidul de față explică cum funcționează captarea, ce arată proiectele reale, cât costă și unde se încadrează captarea directă din aer.
Cei trei pași: captare, transport, stocare
Captarea separă CO₂-ul de celelalte gaze. Transportul îl duce la destinație, de obicei sub formă de fluid dens comprimat, prin conducte, uneori cu nava. Stocarea îl injectează la peste circa 800 m adâncime, unde presiunea îl ține într-o stare densă, asemănătoare unui lichid, în roci poroase sigilate de o rocă-acoperiș impermeabilă. Definiția scurtă o găsești în glosar, la CCS. Când CO₂-ul e folosit în loc să fie stocat, de pildă pentru recuperarea asistată a petrolului, în băuturi sau în industria chimică, se adaugă un U: CCUS.
Trei metode de captare a CO₂
| Metodă | Cum funcționează | Unde se potrivește | Rată tipică de captare |
|---|---|---|---|
| Post-combustie | Gazele de ardere trec printr-un solvent pe bază de amine care absoarbe CO₂; prin încălzirea solventului se eliberează CO₂ pur | Centrale existente pe cărbune și gaz, ciment, incinerare cu recuperare de energie | 85–95% (de proiect), adesea mai puțin în practică |
| Pre-combustie | Combustibilul e transformat în hidrogen și CO₂ (gazeificare sau reformare), iar CO₂-ul e eliminat înainte de ardere | Fabrici de hidrogen și amoniac, centrale IGCC | 60–95%, în funcție de proiect |
| Oxi-combustie | Combustibilul arde în oxigen pur și rămân în principal CO₂ și vapori de apă | Centrale noi, cuptoare de ciment (stadiu pilot) | Până la ~90%+ |
Mai există și cazul „gratuit”: procesarea gazelor naturale. Multe zăcăminte de gaze conțin de la câteva procente până la peste 50% CO₂, care trebuie eliminat înainte ca gazul să poată fi vândut sau lichefiat. Acel CO₂ e deja separat, așa că stocarea lui costă relativ puțin. O parte mare din CCS-ul aflat azi în funcțiune e de acest tip.
La centralele electrice, problema e penalizarea energetică. Regenerarea solventului consumă mult abur. O centrală pe cărbune cu captare post-combustie pierde circa 20–30% din producția netă, deci arde mai mult cărbune pentru fiecare kWh vândut.
Centrală pe cărbune fără captare: 0.85 kg CO₂/kWh la randament de 40% Cu captare: randamentul scade la ~30% → 0.34 ÷ 0.30 ≈ 1.13 kg CO₂ produs pe kWh Captare 90% → 1.13 × 0.10 ≈ 0.11 kg CO₂/kWh emis
Evitat = 0.85 − 0.11 ≈ 0.74 kg/kWh, circa 87% din emisiile inițiale Plus metanul din amonte, de la cărbunele extras în plus (necontabilizat aici)
Diferența dintre CO₂-ul captat și cel evitat crește și mai mult când captarea merge sub parametrii de proiect. Vezi cum se schimbă emisiile în funcție de randamentul centralei în calculatorul de CO₂ pentru electricitate.
Ce au realizat proiectele reale
| Proiect | Țară, pornire | Sursa CO₂ | Capacitate proiectată | Rezultate |
|---|---|---|---|---|
| Sleipner | Norvegia, 1996 | Procesarea gazelor | ~1 Mt/an | Peste 20 Mt stocate sub Marea Nordului, monitorizate prin prospecțiuni seismice; nicio scurgere detectată |
| Snøhvit | Norvegia, 2008 | Gaz de alimentare GNL | ~0,7 Mt/an | A avut nevoie de o nouă sondă de injecție după ce presiunea din rezervor a crescut mai repede decât se aștepta |
| Boundary Dam 3 | Canada, 2014 | Electricitate din cărbune (grup de 115 MW) | ~1 Mt/an | În primii ani, media a fost mult sub capacitatea proiectată; peste 6 Mt captate până în 2024, în mare parte vândute pentru EOR |
| Quest | Canada, 2015 | Hidrogen pentru procesarea nisipurilor bituminoase | ~1 Mt/an | Și-a atins în linii mari țintele, peste 8 Mt stocate până în 2024 |
| Petra Nova | SUA, 2017 | Electricitate din cărbune | ~1,4 Mt/an | Pusă în conservare în 2020, când a scăzut prețul petrolului; repornită în 2023 |
| Gorgon | Australia, 2019 | Gaz de alimentare GNL | ~3,4–4 Mt/an | A injectat între o treime și jumătate din țintă în primii cinci ani, din cauza problemelor cu gestionarea apei și cu presiunea |
| Northern Lights | Norvegia, 2025 | CO₂ industrial transportat cu nava | 1,5 Mt/an (faza 1) | Prima injecție în 2025; primul depozit transfrontalier cu acces deschis |
Cifre rotunjite din rapoartele operatorilor, Global CCS Institute și IEEFA. Tiparul e clar: proiectele care captează CO₂ concentrat din procesarea gazelor sau din producția de hidrogen funcționează în general bine, în timp ce captarea din gazele de ardere ale centralelor s-a lovit de probleme de fiabilitate și de cost. Chevron a fost nevoită să cumpere compensări pentru a acoperi deficitul de la Gorgon față de autorizația de mediu.
Cât de mare e CCS azi?
Raportul Global CCS Institute din 2024 număra circa 50 de instalații în funcțiune, cu aproximativ 50 Mt de capacitate de captare a CO₂ pe an, plus alte câteva sute aflate în diverse stadii de dezvoltare. Emisiile mondiale de CO₂ legate de energie au fost de circa 37,8 Gt în 2024 (IEA). Prin urmare, CCS-ul operațional acoperă în jur de 0,13% din emisii. Scenariul net zero al IEA cere peste 1 Gt pe an până în 2030, o creștere de douăzeci de ori care pare foarte puțin probabilă în ritmul actual. Istoric vorbind, notează IEA, cea mai mare parte din capacitatea anunțată nu a fost construită la termen.
Cât costă
| Sursa CO₂ | Cost aproximativ de captare ($/t CO₂) |
|---|---|
| Procesarea gazelor naturale, etanol, amoniac (fluxuri concentrate) | 15–35 |
| Hidrogen din reformarea metanului cu abur | 50–80 |
| Ciment, oțel | 60–120 |
| Centrale pe cărbune și gaz | 50–120 |
| Captare directă din aer (instalațiile actuale) | 400–1.000+ |
Intervale orientative din IEA și IPCC AR6 WGIII; transportul și stocarea adaugă circa 10–30 $/t, în funcție de distanță și de sit. Cifrele arată unde are sens economic CCS: acolo unde un preț al carbonului sau o subvenție depășește costul. Creditul fiscal american 45Q plătește până la 85 $/t pentru stocarea geologică și 180 $/t pentru captarea directă din aer, iar el a stat la baza majorității anunțurilor recente din SUA. În UE, certificatele de carbon de circa 60–90 €/t din 2024–2025 fac viabile unele proiecte industriale de captare, dacă sunt combinate cu granturi. Vezi prețul carbonului pe înțeles și monitorul prețului carbonului.
Captarea directă din aer
Captarea directă din aer (DAC) extrage CO₂ din aerul atmosferic, unde concentrația e de doar circa 0,04%. Din acest motiv consumă mult mai multă energie decât captarea din gazele de ardere. Instalația Orca a Climeworks din Islanda (2021) are o capacitate nominală de 4.000 t/an, iar Mammoth (2024) de 36.000 t/an; în primii ani de funcționare, ambele ar fi captat mult sub aceste cifre. 1PointFive, compania Occidental, construiește Stratos în Texas, proiectată pentru până la 0,5 Mt/an. DAC e o metodă de a elimina emisii trecute, nu un înlocuitor pentru reducerea celor actuale. La 500 $ pe tonă, eliminarea emisiilor pe un an ale unui european obișnuit, de 7 tone, ar costa 3.500 $. Îți poți estima propria amprentă cu calculatorul de amprentă de carbon.
CCS în Malaezia și în Asia de Sud-Est
Malaezia are multe zăcăminte offshore de gaze cu conținut ridicat de CO₂, așa că acolo CCS e o problemă practică de inginerie, nu doar una climatică. Proiectul Kasawari CCS al PETRONAS, în largul Sarawakului, va separa CO₂-ul din gazul zăcământului Kasawari și îl va injecta într-un rezervor epuizat din apropiere. Capacitatea proiectată e de circa 3,3 Mt pe an, ceea ce l-ar face unul dintre cele mai mari proiecte CCS offshore din lume, cu pornirea vizată pentru a doua jumătate a anilor 2020. PETRONAS a semnat și acorduri cu companii japoneze și coreene pentru a studia importul CO₂-ului lor și stocarea lui în rezervoare malaeziene.
Sarawak a adoptat o lege statală privind CCS în 2024, iar Legea națională CCUS a urmat în 2025. Indonezia a emis în 2023–2024 reglementări CCS care permit stocarea CO₂ importat. Ambele țări vor să devină hub-uri regionale de stocare pentru Japonia, Coreea și Singapore, care au foarte puțină capacitate de stocare proprie. Vezi profilul Malaeziei și tranziția energetică a Malaeziei.
Unde își merită locul CCS
- Argumente puternice: procesarea gazelor, fabricile de hidrogen și amoniac, etanolul, cimentul (unde circa 60% din emisii provin din chimia calcarului, nu din combustibil), incinerarea deșeurilor.
- Argumente mai slabe: electricitatea din cărbune și gaz, unde eolianul, solarul, stocarea și nuclearul reduc emisiile adesea mai ieftin și mai sigur.
- Atenție la: proiectele care consideră complet stocat CO₂-ul captat și folosit la recuperarea petrolului și la ratele de captare citate la valoarea de proiect, nu la cea reală.
Pe scurt
Din punct de vedere tehnic, CCS funcționează, iar stocarea geologică are un istoric bun de siguranță. Punctele slabe sunt economice și operaționale: se captează doar circa 50 Mt pe an, proiectele din sectorul electric au dezamăgit în mare parte, iar costurile sub 50 $/t se obțin numai la fluxurile concentrate. Industria grea va avea probabil nevoie de el; în electricitate, de regulă vin întâi opțiuni mai ieftine. Compară sursele în ghidul despre intensitatea carbonului și urmărește centralele pe cărbune în secțiunea despre cărbune.
Calculatoare pentru acest subiect
Întrebări frecvente
Cât CO₂ se captează azi prin CCS?
Cât costă captarea carbonului?
Există riscul ca CO₂-ul stocat să scape?
De ce dau unele proiecte CCS rezultate sub așteptări?
Recuperarea asistată a petrolului este o formă de CCS?
Are Malaezia proiecte CCS?
Surse și referințe
- Global CCS Institute: Global Status of CCS 2024
- IEA: CCUS projects explorer and Direct Air Capture 2022
- IPCC (2005) Special Report on Carbon Dioxide Capture and Storage; IPCC AR6 WGIII (2022)
- Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA): The carbon capture crux (2022)
- Equinor / Northern Lights: Sleipner and Longship CO₂ storage
Cifrele din acest ghid sunt intervale tipice, preluate din sursele de mai sus; valorile tale depind de locație, prețuri și echipamente. Pentru estimări adaptate locului tău, folosește calculatoarele recomandate.